Dispreţul autorităţilor faţă de cetăţeanul simplu, plătitor de taxe şi impozite, tocmai aici îşi are rădăcina, în presupusa neputinţă a omului de rând în a-şi apăra sau cere drepturile, dar şi în resemnarea cronică mioritică a acestuia că nu te poţi opune sistemului.
La Codlea, spiritul civic al comunităţii renaşte tocmai prin consecvenţa cu care înţelegem să urmărim respectarea drepturilor noastre, fie arătând neregulile din administraţia locală, fie apărând ferm dreptul la ocrotirea sănătăţii prin menţinerea unui spital. Nu luptăm doar cu un sistem nonvaloric administrativ, care nu urmăreşte parcă deloc interesele cetăţenilor, ci şi cu mentalitatea păguboasă a populaţiei că „nu ai ce face”.
Codlenii nu protestează „degeaba”. Simplul fapt că oamenii se adună să dezbată problemele urbei, îşi dau cu părerea şi nu tac, se organizează, se informează, cer rezolvarea unor probleme şi respectarea drepturilor, arată cum ar trebui să fie o COMUNITATE VIE. Astfel se regăsesc şi se cultivă valori democratice, viaţa socială, spiritul civic, şi se poate spera la responsabilizarea factorilor de decizie. A fi consecvent nu este o simplă naivitate, este o virtute uitată.
Putem alege să trăim resemnaţi şi gârboviţi de griji şi nedreptăţi vizibile, pe care să le condamnăm în şoaptă. Sau putem să fim „frumoşii nebuni” şi să încercăm să schimbăm ceva. Nu-i luaţi în seamă pe cei care ne descurajează şi ridiculizează, ci rugaţi-vă pentru ei. Atitudinea este singura armă care ne-a mai rămas.
Haideţi să ne înarmăm până în dinţi cu civism!
Erwin Albu, protestatar codlean şi instigator la civism.
Codlea, Braşov, 2011.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu