La investire în funcţia de consilier local în 2008, am depus şi semnat următorul jurământ:
În 2011 am hotărât să demisionez din această funcţie. Am considerat-o o demisie de onoare. Observând că lucrurile din structurile de conducere ale Codlei devin din ce în ce mai dezamăgitoare şi se iau decizii împotriva comunităţii (era chiar perioada în care deşi s-a dat Guvernul în judecată pentru redeschiderea Spitalului, consilierii votau pentru privatizare, iar primarul ales lipsea cu totul din oraş cu lunile, fără a fi tras de mânecă de consilierii locali) , am considerat necesar să fac acest gest şi să mă delimitez de modul în care este condus oraşul.
Aici puteţi urmări emisiunea de la Nova TV în care explic gestul meu:
Aici este motivaţia pe care am publicat-o cu privire la demisia mea în luna iunie 2011:
marți, 21 iunie 2011Demisia de onoare din cadrul Consiliului Local Codlea şi din calitatea de preşedinte al Forumului German CodleaAm decis să demisionez din cadrul Consiliului Local Codlea . Un gest poate greu de înţeles în politica carpatină, dar tocmai de abordarea aceasta doresc să mă distanţez. Nu este o decizie pripită, ci adânc analizată, brăzdată de numeroase regrete. Dar vreau să fiu altfel, cu alte principii.Situaţia în care se află Codlea astăzi este una de derivă totală. Conducerea municipiului se îndepărtează tot mai mult de nevoile cetăţenilor, iar instituţiile administrative locale sunt ineficiente . Primarul, întâiul ales al cetăţii, în puţinul timp cât se află prezent la cârma localităţii, pune pe primul plan cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce ar trebui. Nimănui nu pare a-i mai păsa de Codlea.În Consiliul Local am avut întotdeauna o voce distinctă, poziţia mea fiind de destule ori contrară trendului general. Mi-am luat în serios activitatea şi am desfăşurat-o cu pasiune. Aceasta în timp ce alţii îşi urmăreau exclusiv interesele personale. Nu am dorit să mă adaptez, ci am dorit să schimb ceva şi să îmi aduc aportul în comunitate. Am fost de multe ori singurul care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, fără ocolişuri şi care a luat atitudine. Am deranjat profund pentru că nu m-am integrat. Dar de multe ori transparenţa şi deschiderea mea au fost folosite tocmai împotriva mea.Un mare regret este şi raportul cu reprezentanţii comunităţii germane locale. Nu cu membrii simpli sau cu tinerii, ci cu reprezentanţii. Nu am fost înţeles şi nu am avut susţinerea necesară. Fiind ales consilier local din partea Forumului German, asociaţia minorităţii germane, am avut în vedere toată problematica Codlei, nu exclusiv pe cea a comunităţii germane, ci inclusiv pe aceasta, ca parte integrantă a localităţii. Dar cei pe care i-am deranjat (în special domnul primar Alexandru Popa), au abordat şi influenţat relaţia dintre mine şi reprezentanţii comunităţii germane, deteriorând-o oarecum. Am speranţa însă că vom găsi înţelepciunea de a trece cu răbdare peste diferenţele de opinie şi stil. Tocmai din această cauză mi-am depus şi mandatul de preşedinte al Forumului German Codlea, rămânând un simplu membru.Prin gestul meu de a demisiona din funcţia de consilier local doresc să trag în primul rând un semnal de alarmă cu privire la situaţia din Codlea. Nu avem primar prezent, primăria este plină de nereguli grave, Consiliul Local ia hotărâri cu care nu pot fi de acord. La toate acestea se adaugă lipsa de reacţie fermă a cetăţenilor. Îmi pasă prea mult ca să pot continua în acelaşi mod.Am ales să schimb abordarea şi poziţia mea şi să demonstrez că nu mă cramponez de niciun statut vremelnic de consilier local. Nu voi ceda , ci voi continua lupta. Dar nu pot să mai fac parte dintr-un Consiliu Local care rămâne impasibil la atitudinea sfidătoare a primarului Alexandru Popa, la absenţele acestuia şi la neregulile provocate de domnia sa. Acuz şi interesele private din jurul Spitalului Municipal Codlea şi ultimele decizii ale Consiliului Local cu privire la acesta, privind demararea demersurilor de asociere cu entităţi private în plin proces cu Guvernul României pentru asigurarea finanţării, proces la care juriştii primăriei se prezintă în cel mai jalnic mod posibil. Vă rog să înţelegeţi decizia mea ca un gest de onoare. Când nu răzbeşti, trebuie să schimbi ceva. Mă disociez de ceea ce se întâmplă la cârma oraşului. În ciuda tuturor presiunilor infernale la care sunt supus, nu înseamnă deloc că voi depune armele. Timpul va demonstra. Poate exemplul demisiei mele va încuraja şi pe alţii să îşi schimbe atitudinea, abordarea şi principiile...
Citiţi şi articolul din Transilvania Expres din iunie 2011:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu