Vinerea Mare: De ce ne gândim la Dumnezeu doar azi?

Aud foarte mult expresia aceasta : "mai ales că e Săptămâna Mare" sau " măcar acum că e Săptămâna Patimilor". Este vorba despre ideea că MĂCAR de sărbătorile religioase să ne oprim din alergat şi să ne îndreptăm puţin către Dumnezeu. Sau măcar acum să fim mai buni.Dar nu prea mult , bineînţeles, că trebuie să pregătim mesele festive sau cadourile pentru cei iubiţi. Aşadar ne grăbim poate să bifăm prezenţa la biserică sau vreun RITUAL creştin. Cum ne apropie acestea de Dumnezeu? Este Dumnezeu de găsit/căutat numai în preajma sărbătorilor religioase sau în clădirea bisericii ? Vrea Dumnezeu de la noi să ne amintim de el doar când avem un necaz, când ne găsim vreme de mers la biserică sau de vreo sărbătoare precedată de un fel de post purtat mândru şi cu ochii daţi peste cap, urmată de ospăţul final? 

De ce ne gândim la Dumnezeu doar azi?